Places


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Bolile viermilor de matase


Bolile viermilor de mătase pot fi de natură contagioasă şi necontagioasă.
Bolile contagioase pot fi: parazitare (pebrina), micotice (muscadrina), microbiene (septicemia şi flaşeria) şi virotice (poliedria). Din categoria bolilor necontagioase fac parte: intoxicaţiile, bolile funcţionale şi afecţiunile mecanice.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

LINK-URI UTILE


Cred ca multi dintre noi ne dorim sa avem la îndemână link-urile web-siturilor din domeniu, de aceea m-am documentat si ceea ce a iesit puteti vedea.
Aceasta sectiune de link-uri utile este inca in constructie…cine nu se regaseste aici sa dea de veste, aștept sugestii!!!
I think many of us want to have handy links to web-sites in the area, so I documented and you can see what came out.
This section of useful links is still under construction … who is not listed here to give the news, waiting for suggestions!
zwani.com myspace graphic comments

 Domeniul Sericicultura-The sericulture

Organizații internationale-international organizations

International Sericultural Commission (ISC)

The Silkroad Foundation is a non-profit organization

The Black, Caspian Seas and Central Asia Silk Association (BACSA)

Institutii si Universitati-Institutions and Universities

Department of sericulture UAS, Bangalore, India.

Department of Sericulture TNAUCoimbatore, India

Mysore University Department of sericulture University of Mysore, India

Certificate in Sericulture (CIS) 

Sri Krishnadevaya University,  India 

CSR&TI- Central sericultural Research and Training Institute, Mysore, India 

Sericultural Experiment Station in Vratza (SES) 

Bangladesh Sericulture Research &Training Institute (BSRTI)

Karnataka State Sericulture Research and Training Institute (KSSRDI)  Karnataka, India

SRICAAS The Sericultural Research Institute, Chinese Academy of Agricultural Sciences 

SC SERICAROM SA   http://www.sericarom.go.ro/

ORGANIZATII GUVERNAMENTALE-Governmental organizations

NABARD National Bank of Agriculture and Rural Development

KSIC The Karnataka Silk Industries Corporation

Sericulture in Cooch Bihar

Dindigul 

Department of Biotechnology (DBT)

Silk Association of Nepal (SAN)

  sericicultura.3x.ro

Websit-uri

viermidematase

wormspit.com

thebetterindia.com

guerillafiscala.ro

gazetadeagricultura

posturi

travelchinaguide

kozabirlik

ses-vratza.bacsa-silk

 Sericulture and silk craftsmanship of China

Wormspit.com

pathwaystradingco

guerillafiscala

ocw.mit.edu

opentext.org

Krishi World

journeytoforever

The history of silk

ISC Statistical data base

Thai silks

ahimsasilks

Cultural China

Randomwire

Connect.in.com/sericulture

acknowledgement of source silkwormmori special thanks

  1. Real instructive and fantastic body structure of articles , now that’s user pleasant (:.

  2. I want to say that I dont think Ive read anything so true in a long time. Youve got a lot of great ideas, a great deal of perspective. I think that you definitely have something important to say and Im gonna back it 110%, man. Good job keeping this subject alive and interesting!

  3. Thanks on your marvelous posting! I definitely enjoyed reading it, you could be a great author.
    I will ensure that I bookmark your blog and will eventually
    come back sometime soon. I want to encourage one to continue
    your great work, have a nice weekend!

  4. I like what you guys are up too. Such intelligent work and reporting! Carry on the excellent works guys I have incorporated you guys to my blogroll. I think it’ll improve the value of my website :).

  5. Appreciate it for sharing the information with us.

  6. I regard something genuinely interesting about your site so I saved to my bookmarks .

  7. It’s really a nice and useful piece of information. I am happy that you shared this helpful info with us. Please keep us informed like this. Thanks for sharing.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Introducere


Numele de sericicultură vine de la cuvîntul latin ser-seris care înseamnă mătase, iar denumirea ştiinţifică a viermelui de mătase al dudului este Bombyx mori.

 Sericicultura este o ramură a Zootehniei care se ocupă cu studiul biologiei şi tehnologiei reproducerii, creşterii şi ameliorării tuturor speciilor de viermi de mătase care produc gogoşi, în scopul obţinerii mătăsii naturale.

CICLUL EVOLUTIV AL VIERMELUI DE MĂTASE

Viermele de mătase al dudului sau fluturele de mătase (Bombyx mori L.) face parte din grupa insectelor care se dezvoltă în cadrul unei  metamorfoze complete, evoluând prin 4 stadii diferite: ou (sau sămânţa), larvă (viermele de mătase), crisalidă (nimfă sau pupă) şi fluture (adult).Ouăle sau sămânţa reprezintă primul stadiu al ciclului evolutiv, ele fiind depuse de fluturele femel imediat după împerechere.

După fecundare, timp de trei zile au loc procese de embriogeneză, apoi începe diapauza care durează în funcţie de rasă, de factorii genetici şi de mediu, la rasele de la noi fiind de 9-10 luni, din iulie până în aprilie. După diapauză, ouăle sunt puse în condiţii optime, incubează timp de 10-14 zile, proces care se încheie cu ecloziunea larvelor.

Stadiul larvar variază în funcţie de rasă, fiind cuprins între 25 şi 35 de zile, larvele evoluând prin  cinci vârste, delimitate de patru perioade de repaus, numite „somnuri”, timp în care are loc schimbarea tegumentului în urma năpârlirilor.

Vârsta I durează 4-5 zile (din care ultima zi este de somn), vârsta a II-a 3-4 zile (ultima zi de somn), vârsta a III-a 4-5 zile (din care 1.5 zile de somn), vârsta a IV-a 6-8 zile (din care ultimele două de somn), iar vârsta a V-a durează 8-13 zile, fiind urmată de îngogoşare.

La trei zile gogoaşa este terminată, având loc în continuare profunde transformări morfofiziologice, care conduc în final la formarea crisalidei, stadiu ce durează 10-12 zile, când apar fluturii, ce trăiesc fără să consume hrană 8-18 zile, timp în care are loc împerecherea şi depunerea ouălor. Întregul ciclu evolutiv al viermilor de mătase Bombyx mori durează între 57 şi 71 zile, la care se adaugă şi diapauza.

STADIUL DE OU

             Reprezintă primul stadiu al ciclului evolutiv, durata sa totalizând cca. 300 zile în cazul raselor monovoltine, (cu o singură generaţie pe an) sau  120 zile în cazul raselor bivoltine (cu două generaţii pe an). Ca material de reproducţie ouăle speciei Bombyx mori poartă denumirea de ,,sămânţă’’, iar cele depuse de o singură femelă ,,pontă’’.

Diapauza. Diapauza reprezintă o stare de repaus aparent, ce survine în stadiul de ou şi se caracterizează prin respiraţie redusă şi încetarea diviziunii celulare, reprezentând o reacţie de adapt  are a cărei manifestare şi-a pierdut dependenţa faţă de acţiunea directă a factorilor nefavorabili de mediu, fapt ce o deosebeşte de hibernare.

Suprimarea diapauzei se aplică în scopul creşterii viermilor de mătase în serii repetate şi constă în împiedicarea instalării sau în întreruperea diapauzei, tratamentul fiind condiţionat de vârsta ouălor. Pentru aceasta s-au elaborat mai multe metode: mecanice, electrice, chimice şi radiaţii ionizante.

 ECLOZIUNEA LARVELOR

La sfârşitul perioadei de incubaţie, care nu va depăşi 13-14 zile, are loc ecloziunea larvelor, proces ce durează în mod obişnuit două zile, maximum trei, dependent de condiţiile de temperatură, umiditate şi luminozitate. Cu două – trei zile înainte de ecloziune, ouăle, ca urmare a consumării de către larve a învelişului seros, se decolorează, iar suprafeţelor lor devin din nou convexe, în interior se aud pocnituri, iar uneori ouăle saltă de pe suprafeţele lor.

Ecloziunea are loc de obicei dimineaţa între orele cinci şi zece. În prima zi apar câţiva spionii (primele larve), care nu se opresc pentru creştere. în următoarele 2-3 zile iese cel mai mare număr de larve şi anume: în prima zi 43-44%, a doua zi 40-42%, iar restul în zilele următoare. Viermii întârziaţi, cca 2-3% care ies în zilele următoare nu se folosesc la creştere, se îndepărtează o dată cu cojile şi cu ouăle rămase neeclozionate.

 STADIUL DE LARVA

În vorbirea curentă, larva poartă denumirea de viermele de mătase şi are o formă cilindrică alungită, puţin aplatizată ventral. Corpul unei larve se compune din trei părţi: cap, torace şi abdomen, este acoperit la exterior de tegument, o formaţiune de natură chitinoasă cu rol de protecţie, excreţie şi de exoschelet. Tegumentul este alcătuit din trei straturi: cuticula, hipoderma şi membrana bazală.

Morfofiziologia viermelui de matase

sursa http://gujo.com/
Organele de simţ sunt reprezentate prin analizatorii tactili, olfactivi şi vizuali, cei auditivi lipsesc.

Organele tactile sunt fomate din peri senzitivi, situaţi pe tegument. Acestea au la bază celule senzoriale, prin intermediul cărora recepţionează excitaţiile mecanice din mediul extern.

Organele olfactive, bine dezvoltate, sunt reprezentate prin peri olfactivi, situaţi pe antene şi mandibule, iar cele gustative sub forma unor celule senzitive (specializate, dispuse pe mandibule).

Organele vizuale sunt reprezentate prin şase perechi de ochi “simpli”, aşezaţi la baza antenelor.

Administrarea hranei si somn

SURSA http://gujo.com/


sursa http://gujo.com/

Schimbarea tegumentului (naparlirea)

Ingogosarea

 

SURSA http://www.youtube.com/watch?v=jEFTtahOvGo&feature=related

Stadiul  de CRISALIDA

La sfârşitul stadiului larvar, larva nu mai consumă hrană, se retrage în locuri liniştite unde îşi construieşte gogoaşa timp de trei zile şi trei nopţi. După alte trei-patru zile de la terminarea acesteia, în urma unor profunde modificări morfofiziologice are loc ultima năpârlire şi rezultă crisalida, cu particularităţile de formă, culoare şi conformaţie specifice.


SURSA http://www.youtube.com/watch?v=-3qzcGOAq80&feature=related
 STADIUL DE FLUTURE

În preajma transformării crisalidei în fluture, tegumentul acesteia se cutează, devine mai puţin aderent, se deshidratează şi se rupe în regiunea capului şi pe linia dorsală. Apariţia unei pete umede la unul din capetele gogoşii este semnul că fluturele trebuie să iasă. Cu ajutorul picioarelor, fluturele depărtează firele de mătase, formându-se un orificiu rotund cu marginile de culoare brună, orificiu pe unde fluturele îşi scoate întâi capul afară, apoi picioarele, iar după câteva eforturi, iese complet afară.

Imperecherea

Depunerea pontei

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

POZE


Larve de matase varsta I (original by Emilia Furdui)

(original by Emilia Furdui)

(original by Emilia Furdui)

(original by Emilia Furdui)

sursa filmuletului http://www.youtube.com

sursa filmuletului http://www.youtube.com

 sursa: http://www.paulnoll.com/China/Commerce/agri-silkworm-cocoons.html

 sursa: http://www.wwb.co.uk/silkworm-eggs-colourful-cocoons-and-unusual-larvae/collection-of-six-silkworm-varieties

sursa http://www.youtube.com/watch?v=BibC0CqZhPI&feature=related

sursa http://www.youtube.com/watch?v=–mnMD1ao8E&feature=related

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

E-TOOLS


USAMV CLUJ-NAPOCA http://www.usamvcluj.ro

Bulletin of University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca. Animal Science and Biotechnology http://journals.usamvcj.ro/zootehnie

Newsletter USAMV Cluj-Napoca    http://newsletterusamv.wordpress.com/

ASOCIATIA PRODUCATORILOR DE MATASE DIN TRANSILVANIA     http://sericicultura.3x.ro/en/cine.htm

SC SERICAROM SA   http://www.sericarom.go.ro/

View my Guestbook
Free Guestbooks by Bravenet.com


View my Message Board

Free Forums by Bravenet.com

View my Online Calendar

Free Calendars by Bravenet.com

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

HOBBY


CURIOZITATI

Matasea=regina tesaturilor

  • Cele mai frumoase articole de îmbrăcăminte din lume, între care kimonoul japonez, sariul indian şi hanbokul coreean, au ceva în comun: sunt de obicei făcute dintr-un material lucios, mătasea. Numită regina ţesăturilor, mătasea a cucerit prin eleganţa ei oameni de tot felul, de la familiile regale din trecut la oamenii de rând ai zilelor noastre.
  • E nevoie de vreo 9 000 de gogoşi pentru un kimono şi de vreo 140 pentru o cravată, pe când pentru o eşarfă de mătase e nevoie de mai bine de 100.

Propietăţile mătăsii

  •  Duritate: Firul de mătase e la fel tare ca un fir de oţel de aceeaşi grosime.
  • Luciu: Strălucirea elegantă, asemănătoare cu a perlei, e dată de structura stratificată, prismatică a fibroinei, care răspândeşte lumina.
  • Nu irită pielea: Aminoacizii ce intră în componenţa mătăsii nu irită pielea. Se spune că mătasea previne multe boli de piele. Unele produse cosmetice chiar conţin pudră de mătase.
  • Absoarbe umezeala: Aminoacizii şi spaţiile mici din fibra de mătase absorb şi elimină transpiraţia, dând senzaţia de uscat şi de răcoare în anotimpul cald.
  • Rezistă la căldură: Mătasea nu arde uşor şi nu elimină gaze toxice dacă ia foc.
  • Protejează: Mătasea absoarbe radiaţiile ultraviolete, protejând astfel de soare.
  • Nu se electrizează: Întrucât are atât ioni pozitivi, cât şi ioni negativi şi absoarbe umezeala, nu se electrizează atât de uşor ca alte ţesături.
  • Întreţinerea mătăsii

Cum se spală: De obicei, articolele de mătase ar trebui curăţate chimic. Dacă le spălaţi acasă, folosiţi un detergent neutru şi apă călduţă (cam de 30°C). Spălaţi-le uşor fără să le frecaţi sau să le stoarceţi. Lăsaţi-le să se usuce la aer.
Cum se calcă: Folosiţi o cârpă cu care să acoperiţi mătasea când o călcaţi. Încercaţi să călcaţi în direcţia fibrelor la o temperatură de circa 130°C. Folosiţi foarte puţin aburul sau chiar renunţaţi la el.

Cum se înlătură petele: Ca măsură de urgenţă, întindeţi articolul cu faţa în jos pe un material uscat. Loviţi-l uşor, fără să-l frecaţi, cu o cârpă umedă. Apoi curăţaţi-l chimic.

Cum se păstrează: Evitaţi umezeala, feriţi-l de molii şi nu-l expuneţi la soare. Folosiţi umeraşe prevăzute cu burete sau, dacă îl împăturiţi, pliaţi-l cât mai puţin.

Firul de mătase este folosit la:

  • confecţionarea pânzei pentru paraşute;
  • a panglicilor pentru maşinile de scris;
  •  fabricarea sitelor pentru mori;
  •  izolarea unor conductori, mai ales în industria electronică, deoarece mătasea naturală nu conduce electricitatea;
  • cusutul încălţămintei;
  • aţă chirurgicală (setolina sau firul de Florenţa, care se extrage direct din glandele sericigene ale viermelui de mătase), deoarece este fină, rezistentă şi se reabsoarbe complet (Bura, 1992; Mărghitaş, 1995).
  • este folosit de asemenea la prepararea peliculelor din industria cinematografică (o substanţă gelatinoasă, numită serină, extrasă tot direct din glandele sericigene ale viermelui de mătase) (Mărghitaş, 1995).
  • Sericina (cleiul mătăsii) rezultată în urma prelucrării gogoşilor, serveşte la prepararea unor uleiuri speciale, la obţinerea mediilor de cultură pentru microorganisme şi la prepararea unor soluţii pentru protejarea obiectelor de artă, în special a picturilor.

De asemenea, pe lângă produsul principal al sericiculturii se mai folosesc şi alte produse secundare cum sunt crisalidele (pupele) care rezultă după filarea gogoşilor şi care se folosesc datorită conţinutului ridicat în proteină (14-15%) şi grăsimi (7-8%), în hrana animalelor de blană, a păsărilor şi porcilor, servind şi ca materie primă pentru prepararea săpunurilor şi a unui ulei folosit pentru tăbăcărie, depăşind nivelul altor surse convenţionale cum sunt carnea de peşte sau oul de găină. 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

CV


  1. Many thanks for writing valuable post regarding the subject. I am a fan of your site. Maintain the great work.

  2. You made certain excellent points there. I did a querie on the issue and uncovered a superior amount of persons will like using your web site .

  3. I love this infographics and the way there are designed. It’s a way to deliver the information more creative.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

CERCETARE


INSTITUTUL DE STIINTELE VIETII, USAMV CLUJ-NAPOCA
FOTO BY Loredana Voiculescu 31.05.2011

LABORATOR AL DISCIPLINEI DE APICULTURA-SERICICULTURA, USAMV Cluj-Napoca

Laboratory from University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine of Cluj-Napoca

Proiecte Sericicultura

PN II – Parteneriate – 51014 – CO-SERISTECH (1356) Conservarea potentialului genetic si a biodiversitatii resurselor sericicole autohtoneDirector de proiect: Conf. Dr. Ioan PaşcaPerioada de derulare: 2001Valoarea: 10 000 lei
CEEX III – 230/ 13.08.2006 Sericicultura – de la traditie la biotehnologie de varf in FP7, Seris-TechDirector de proiect: Şef Lucr. Dr Ing. Daniel DezmireanPerioada de derulare: 2006-2008Valoarea: 130 000 lei
CNCSIS – TD: Evaluarea efectului biologic al extractelor din polen asupra dezvoltarii viermilor de matase si investigarea biochimica a capacitatii antioxidante a polenului de albineDirector de proiect: Drd. Biol. Cristina BojanPerioada de derulare: 2007-2008
CNCSIS tip TD cod 317 Implicatiile interactiunii genotip x mediu asupra selectiei si creerii de noi genotipuri rezistente la stressul din lunile de vara, la viermele de matase al dudului(Bombyx mori L.)Director de proiect: Drd Ing Bogdan VlaicPerioada de derulare: 2004-2006Valoarea: 18 000 lei
BANCA MONDIALĂ, Acord de grant 2238/23.11.2001 Model de organizare şi exploatare a unei ferme familiale de creştere a viermilor de mătase în zona TransilvanieiDirector de proiect: Prof Dr Ing Liviu Al Mărghitaş, Şef Lucr. Dr Ing. Daniel DezmireanPerioada de derulare: 2001-2005Valoarea: 45 000 $


IMPORTANŢA CERCETǍRII ŞTIINŢIFICE A CREŞTERII VIERMILOR DE MĂTASE

Studiul viermelui de mătase a fost iniţiat in Japonia, la începutul secolului XIX, sub impulsul dezvoltării sericiculturii şi a industriei mătasii, dar rapid a fost promovat şi ca un model valoros pentru studiile fundamentale.

Astǎzi viermele de mǎtase are un rol important în trei domenii: cercetare, sericiculturǎ şi biotehnologii (Goldsmith şi colab., 2005); În cercetarea ştiinţifică, viermii de mătase Bombyx mori  au constituit un model privilegiat pentru unele descoperiri în biologie, genetică şi medicină, cum ar fi: analiza reglajului genetic privind biosinteza proteinelor mătasii, dezvoltarea morfogenetică, studiul reglărilor legate de poikiloterme, constituind premiere. Studii şi cercetări au avut loc şi în alte domenii: endocrinologiei, toxicologiei, radiologiei, virusologiei şi biotehnologiilor.

În domeniul biotehnologiilor, viermele de mătase este un organism utilizat cu un imens interes pentru cercetarea ştiinţifică. În acest sens enumerăm: imobilizarea moleculelor – mătasea reprezentând un suport proteic; producerea interferonului alpha uman, în urma transferului unei gene implicate în producerea acestuia la viermii de mătase, utilizând ca vectori virusul poliedriei nucelare. De asemenea, s-au făcut cercetări în producerea interferonului utilizând virusul nepatogen pentru mamifere (perioadă scurtă de creştere în comparaţie cu microorganismele) şi cercetări privind transferul de gene între insecte diferite (transgeneza) (Nagaraju şi colab., 2001a).

În cadrul medicinii homeopate se crede că dacă se uscă la soare corpurile larvelor de viermi de mătase, acestea ar folosi la oprirea convulsilor datorate epilepsiei sau febrei, ar vindeca rubeola şi mâncărimile, ar ajuta splina şi ar trata atacurile sau congestiile cerebrale datorate căldurii şi frigului (Paşca, 2008a).

Pe lângă cele enumerate mai sus mai trebuie amintite şi raţiunile ecologice şi sociale a creşterii viermilor de mătase întrucât sericicultura prezintă riscuri reduse de poluare a mediului folosind cantităţi mici de insecticide, consumul de energie folosit în prelucrarea mătăsii este neglijabil şi nepoluant iar mătasea naturală reprezintă un produs ecologic, consumatorii manifestând o preferinţă deosebită pentru produsele naturale.

Dintre raţiunile sociale amintim că practicarea sericiculturii contribuie la ridicarea standardului de viaţă a populaţiei rurale şi a menţinerii genofondului autohton, deoarece energia formării mǎtasei şi a depunerii ouălor de către viermele de mătase depinde de condiţile de creştere şi de hrănire dar şi de asocierea pozitivă dintre numărul de generaţii dintr-un an şi creştere (Tazima, 1978). 

  1. Very interesting information!Perfect just what I was looking for!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

CONTACT




 

foto original

 
 
 
 
Cine suntem…

Dr. Biol. Furdui Emilia Maria
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca
Department of Beekeeping and Sericulture
tel. USAMV   0264.596.384 int. 387
fax.  USAMV +40-264-593.792
Str. Calea Manastur, no. 3-5
400372 Cluj-Napoca
Romania, EU
http://www.usamvcluj.ro
 

Email: emilia.furdui@usamvcluj.ro

Cresterile experimentale nu ar putea avea loc fara sprijinul si indrumarea:

Prof. dr. ing. LIVIU ALEXANDRU MARGHITAS

Conf. dr. ing. DANIEL DEZMIREAN

Dr. ing. Alexandra Matei

Multumesc pe aceasta cale.

ASOCIATIA PRODUCATORILOR DE MATASE DIN TRANSILVANIA

http://sericicultura.3x.ro/en/cine.htm

Locatia d-voastra si mesajul!

Free Guestmap from Bravenet

Send a Greeting Card

Retrieving an E-Card?Enter Card Pick-up ID below:

Get your Free E-cards
by bravenet.com

Raspundeti la un sondaj de opinie privind sericicultura!

Bombyx mori


sursa   în data de 17.10.2009

  1. Very interesting video! Have you heard of the Ahimsa silk made in India where the silk is harvested without killing the worm? It’s very beautiful.
    Thanks for following our site and introducing yours to us!

  2. Keep up the quality posts

  3. I admire the valuable facts you offer inside your articles. I will bookmark your weblog and also have my children verify up here often. I’m really positive they’ll learn plenty of new points proper here than anybody else!

  4. Silk moths are so cool. Nice shots!

  5. I love your blog on Cercetare&Sericicultura. Thanks for sharing!

  6. Superb weblog structure! I’m happy when I find a good share on the webspace. Thank you for sharing and I hope you will share more amazing stuff when you feel ready.

  7. Good to have a genius zoologist on wordpress..as a zoology student i will find lost of facts and knowledge from your articals..thanks for being with us :)
    waji203.wordpress.com/

  8. Excellent blog post. I certainly appreciate this website. Keep writing!

  9. Wow, marvelous blog layout! How long have you been blogging for? you make blogging look easy. The overall look of your website is great, let alone the content!. Thanks For Your article about Cercetare&Sericicultura .

  10. Great info and entertainingly written. Keep up the great stuff!

  11. Pretty nice post. I just stumbled upon your blog and wished to say that I have really enjoyed browsing your blog posts.
    After all I’ll be subscribing to your feed and I hope you write again very soon!

  12. I think this is one of the most important information for me. And i am glad reading your article. But want to remark on few general things, The website style is great, the articles is really nice : D. Good job, cheers

  13. You’ve got an ideal blog here! Would you prefer to make some invite posts on my blog? OR maybe share a link, Thank you!

  14. Thanks for writing “Cercetare&Sericicultura”.

    I actuallymight absolutely end up being back for far more
    browsing and writing comments shortly. Many thanks, Curtis

  15. Foarte interesant articolul

  16. Very nice write-up. I certainly love this website.
    Thanks!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: